 |
| Superbii lei |
Paradis subtropical, cu zona de coasta si campii inguste, platouri deluroase pana la ziduri de bazalt, briza umeda si calda, istorie si populatii tribale, ancorate intr-un mod de viata arhaic, de la Durban la Pretoria, toate ingredientele se combina oferind calatorului interesat un crampei din adevarata Africa. Cate putin si din exotica Kenya, din vecinul Mozambic sau mai indepartata Tanzanie. Oameni si locuri, mai mult la singular, pluralul apartine animalelor.
In asteptarea turistilor...
Nu mi-am propus sa vorbesc despre orase - Africa si salbaticia ei nu lasa memoriei locuri in care citadinul sa se strecoare - insa Durban-ul frapeaza. Cel mai mare port al Africii, cu cea mai mare comunitate indiana din afara Asiei, si-a lasat amprenta in tot ceea ce constituie contributie culturala, religioasa sau gastronomica in zona. Amestecul de populatii pare atat de neobisnuit incat, te opresti, din cand in cand, pe strada, sa admiri fetele de liceu in sari-ul traditional; minaretele se amesteca cu magazinele de condimente, rugaciunile se inalta parfumate de aromele de rasini si mirodenii.
Plajele sunt spectaculoase, fluxul si refluxul alterneaza necontenit si speram ca plasele de rechini sa fie eficiente, pe cat ni se promite. Povestea favorita a localnicilor, dornici sa-i calmeze pe turisti, prezinta o statistica a victimelor facute de rechini – “numai” 70 in cursul anului 2010, fata de 180 de cazuri, din cauza hipopotamilor. Linistitor, nu-i asa?....
Muntii Dragon
Schimbam ghidul - Lyn, descendenta a scotienilor veniti aici la inceput de secol XX, este un adevarat Larousse. Experienta si cunostintele cu lux de amanunte, in cele mai variate domenii, nu pot fi egalate decat de pasiunea ei pentru crichet – acum avem cateva saptamani sa deslusim, in sfarsit, acest sport.
Parasim coasta si ne indreptam agale spre inaltimi. E timpul sa elogiez putin infrastructura – autostrazi sau sosele secundare, racorduri, indicatoare, poduri, viaducte si tuneluri ne dau sentimentul perfectiunii atente supravegheate. Cu siguranta, Cupa Mondiala, din vara anului trecut, si-a spus cuvantul, dar ‘panglicile de asfalt’ au fost dintotdeauna creionate pe harta, de altfel uriasa, a acestui colt de lume.
Stiam ca varfurile Masivului Drakensberg ajung pana la 3500 de metri, dar suntem incantati sa ajungem acolo fara sentimentul unui urcus greu.
Giant’s Castle, rezervatia guvernamentala ce strajuieste granita cu Lesotho, adapostul nostru pentru urmatoarele zile, ne primeste in razele asfintitului. Casutele raspandite printre stanci sunt adevarati pitici in umbra piscurilor enorme. Inchidem cu grija usi si ferestre, caci altfel babuinii cei indrazneti ar fi deja musafirii sufrageriei noastre.
Dis de dimineata pornim spre Gluga Calugarului (Monk’s Cowl). Rauri si cascade, pereti de stanca golasa, vulturi impozanti - frumusetea salbatica si pustie ne insoteste la drum.
Zona este extrem de cunoscuta pentru grotele, in care, picturi rupestre stravechi, de o mare calitate artistica, povestesc despre o viata mai tihnita, despre comuniunea complicata, dar sensibila a bosimanilor cu turmele de elandzi. Le privim cuminti, ascultand legendele si marcati de povara miilor de ani ce s-au asternut peste ele.
KwaZulu Natal - chemarea Africii salbatice
Strabatem cu repeziciune peisajul: lanuri de trestie de zahar, livezi de caju, papaya sau banane, campuri de ananas – care nu creste in copaci, cum credeam noi – simtul olfactiv este pus la grea incercare, cu semne de intrebare despre feluritele arome. Satele se succed intr-o monotonie lenesa: rondavele (case traditionale rotunde cu acoperis de stuf), tarcuri pentru animale (kraak), ici si colo cate o capra sau copiii, la marginea drumului, cu care ne tocmim pentru cosuri pline de avocado si mango.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu